Ce fac alții, ce (nu) facem noi #1

de Teodor
0 comentarii 108 vizualizări

Clădirea din imaginea de mai sus e de pe undeva de prin nordul Italiei, din Verona. Cred că aparține de grupul VAG, dar asta nu e relevant. Ce contează e că mai mult de 50% din suprafața acoperișului e ocupată de panouri solare. Așa, privit de sus, aș estima suprafața panourilor solare cam la 2.5 ha. Și asta e o singură clădire. Pe aceeași platformă industrială sunt alte câteva zeci de clădiri cu panouri solare pe acoperișuri.

Mai jos aveți o imagine la aceeași scală, de data asta din România, de undeva de prin parcurile logistice din vestul Bucureștiului. Cele două clădiri din imagine au o împreună o suprafață cam de odată și jumătate mai mare decât a clădirii din poza din Italia.

Există însă o diferență majoră: clădirile din România nu au nici măcar un singur panou solar pe acoperiș.

Nu sunt singurele clădiri în situația asta. Cam toate depozitele din parcurile logistice din vestul orașului nu au instalate panouri solare pe acoperișuri. În poza de mai jos se văd doar două clădiri (cred ca sunt ale Secpral) acoperite aproape integral cu panouri solare. Mai avem câteva panouri solare pe un depozit al Altex, și într-un colt un parc solar de 1.8ha.

În rest sunt aproape 90 de hectare de acoperișuri libere. Să presupunem că doar 50% din suprafața acestora poate fi utilizată pentru panouri solare. Cumulat ar fi echivalentul unui parc solar de 45ha. O estimare extrem de conservatoare ar fi pe undeva între 20 și 35MWp dacă ar s-ar instala panouri solare pe toate aceste acoperișuri.

În plus sunt îndeplinite toate premisele pentru producția de energie solară. Suprafețe mari. Există rețea de energie electrică deja instalată, la nivel industrial. Nu trebuiesc scoase terenuri din circuitul agricol.

Și totuși acoperișurile sunt goale!

Exemplul de mai sus nu este unic. Peste tot în jurul marilor orașe se găsesc parcuri logistice și industriale asemănătoare. Mult prea puține din ele exploatează potențialul producerii de energie solară.

Mă întreb, de ce oare? Ce mai lipsește pentru a determina proprietarii acestor clădiri să devină prosumatori? E nevoie de altă legislație? E nevoie de stimulente financiare, așa cum au făcut italienii cu consumatorii casnici?

E păcat, avem potențial să producem energie și ne batem joc de el.

Acest articol folosește imagini © Google Earth / Maxar Technologies

S-ar putea să vă placă și următoarele

Lasă un comentariu

* Prin utilizarea acestui formular, sunteți de acord cu stocarea și gestionarea datelor dumneavoastră de către acest site web. Utilizăm servicii furnizate de terți pentru a preveni spam-ul.