Despre școli în București și Ilfov – o privire de sus

de Teodor Costăchioiu
2 comentarii

O analiză Eurostat, preluată de mai toate site-urile de știri de la noi, spune că se estimează o creștere cu 42% în perioada 2020-2050 a populației județului Ilfov în următorii ani, concomitent cu o scădere cu 23% a populației Bucureștiului. Evident, știrea e preluată fără link la sursa materialului, că așa e frumos la noi.

Citind această analiză am zis că nu pot rata ocazia să dau și eu cu opinia în populație, mai ales că noi suntem printre cei ce au ales să schimbe Bucureștiul cu Ilfovul, așa că suntem familiarizați cu avantajele și dezavantajele de a locui în periferiile Bucureștiului.

Acum vreo 15 ani am renunțat la un apartament frumos, dar situat pe un bulevard cu un trafic imposibil, cu zgomot și cu praf, și ne-am mutat într-o o casă situată într-o zonă liniștită din Roșu (Com. Chiajna).

De atunci lucrurile s-au schimbat mult, pe fiecare bucățică de pământ liber se construiesc blocuri de 8-10 etaje. Înghesuite, fără parcări, fără spații verzi. Mai nou au început să se facă blocuri și în zona de case. Oriunde e o casă demolabilă apare un nou bloc.

Odată cu dezvoltarea imobiliară a crescut și populația comunei, dar infrastructura nu ține pasul cu dezvoltarea. Un prim efect – traficul. Atunci când ne-am mutat în Chiajna accesul în București era super lejer chiar și la ora de vârf. În prezent pentru a ajunge în București la ora opt dimineața trebuie să plecăm cel târziu la ora 7. O oră petrecută în trafic pentru un drum de opt, maxim zece kilometri.

Începem să simțim din ce în ce mai mult o scădere a calității vieții aici, și nu suntem singurii care au problema asta. Anul trecut un văr al meu și-a vândut casa din Ilfov și s-a mutat la bloc, într-un apartament care e cam la jumătate ca suprafață, doar pentru că nu mai putea face față cu dusul și adusul copiilor de la școală.

Noi mai avem câțiva ani până vom intra în iureșul ăsta cu dusul copilului la școală, dar am început să fim de pe acum atenți la aspectele legate de tot ce înseamnă infrastructura școlară.

Cum arată peisajul școlar din B-IF

Într-un moment de inspirație m-am apucat să pun pe hartă toate școlile din București și din Ilfov.

Am luat de pe site-urile inspectoratelor școlare din București și Ilfov lista școlilor și le-am pus pe o hartă creată în Google Maps. Am început cu cele din apropierea zonei în care stăm și, ușor ușor, am extins proiectul la nivelul întregului oraș și al județului Ilfov.

Pentru harta mea am folosit următoarele tipuri de markeri:

  • markerul cu scoală pentru școlile primare și cele gimnaziale
  • un marker rotund cu pătrat în mijloc pentru colegii (clasele V-VIII plus liceu)
  • un marker rotund cu punct în mijloc pentru unitățile de învățământ religios și cele bilingve.

Nu am pus pe hartă școlile de arte și meserii și școlile speciale.

Apoi am început să colorez acești markeri.

Am ales culoarea albastră pentru școlile primare – doar cu clasele I-IV. Astfel de unități de învățământ se găsesc mai peste tot prin Ilfov, în general în satele mici.

Restul de școli le-am colorat în funcție de cât de bune sunt. Acum, putem avea o lungă referitoare la cât de bună e o școală. Eu am ales ca bază pentru clasificarea școlilor topul întocmit de https://www.admitereliceu.ro/top-scoli-generale. În acest top școlile au fost clasificate în funcție de media la examenul de admitere la liceu (capacitate) per școală, respectiv media mediilor obținute la acest examen de elevii din școala respectivă.

Evident, și acest top are niște hibe. Una din chestiile pe care le-am observat este tendința de a ”fura căciula” la unele școli. Astfel, este supraevaluată performanța elevilor în timpul școlii încât aceștia să finalizeze școala cu o medie de absolvire cât mai mare, aceasta contribuind apoi cu 20% din ponderea mediei la examenul de capacitate.

Am văzut chiar și diferențe de peste 2.4 puncte între media anilor de școală și media de la examenul de evaluare națională. Un astfel de exemplu este Școala Nr.1 din Afumați. Situația pare a nu deranja pe nimeni, nu am citit pe nicăieri despre părinți care să ia la întrebări conducerea școlii și inspectoratul școlar.

Revenind la hartă, markerii pentru școli au primit următoarele culori:

  • verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la examenul de capacitate
  • galben pentru unități de învățământ cu media la examenul de capacitate cuprinsă între 8.01 și 9
  • portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
  • roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
  • roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”, cu media sub 6.

Am mai adăugat pe hartă o aproximare grosolană a zonelor în care devine fezabil mersul pe jos până la școală și înapoi – acestea sunt zonele gri. Pentru a vedea exact la ce școală e alocată o adresă mergeți la http://www.ismb.ro/circumscriptii_scolare/circumscriptii.php.

Câteva concluzii

Rețeaua școlară din București a rămas la nivelul anilor 1990 cu foarte puține școli noi construite. În zonele vechi ale orașului rețeaua școlară este densă și oriunde ai alege să locuiești ai toate șansele să poți duce copilul la școală mergând pe jos, parcurgând o distanță de maxim un kilometru, ceea ce corespunde unei plimbări de 20 – 30 de minute.

Zonele de la periferie în schimb sunt uitate de soartă. În ultimii 30 de ani orașul s-a extins mult, în locul câmpurilor pe care creșteau legume acum se înalță vile și blocuri. Din păcate autoritățile au uitat că trebuie să mai facă și școli în aceste zone. Ca atare cei care aleg să locuiască mai la margine de oraș sunt obligați să folosească mașina personală sau transportul în comun pentru a putea duce copiii la școală. La fel se întâmplă cu zonele industriale devenite cartiere rezidențiale, dar și aici există posibilitatea transportului în comun.

În ceea ce privește rezultatele la învățământ, cele mai multe școli se situează undeva între media 7 și 8 în topul făcut de admitereliceu.ro. Găsim în București zone cu școli slabe în special la periferie și zonele defavorizate – Ferentari, Giulești. Mai găsim și câte o școală slabă înconjurată de unele bune și prin zona centrală. Per total, aș zice că e o distribuție destul de echilibrată a școlilor.

Ilfovul – un dezastru

Din punct de vedere al ofertei educaționale Ilfovul este un județ care nu ține pasul cu dinamica populației. Rețeaua școlară este subdimensionată, cu distanțe mari între școli, în special în partea de nord a județului. Se observă prezența unor unități ce oferă doar învățământ primar, acoperind de regulă satele mici din județ. Este discutabil dacă transportul cu microbuze poate rezolva o parte din aceste probleme.

Și mai rea este situația în localitățile apropiate de București, localități care au cunoscut o puternică extindere în ultimii 30 de ani. În aceste localități rețeaua școlară a rămas la nivelul anului 1989 ceea ce creează mari probleme în a putea duce copiii la școala. Sunt foarte rare situațiile în care poți lua copilul de mână și să faci o plimbare de 20-30 de minute pentru a ajunge până la școală.

De aceea mulți părinți aleg să se “descurce” și să își ducă copiii la școală în București, ceea ce duce la un trafic infernal la fiecare intrare în oraș și la aglomerarea școlilor de la periferie, unele ajungând chiar la învățământ în trei schimburi.

Mai mult, dacă ne uităm pe clasamentul făcut de cei de la admitereliceu.ro observăm că nici o școală de stat din Ilfov nu reușește să asigure medii la admitere peste 8. Clasamentul este dominat de școli a căror medie admitere este undeva între 6 și 7, cu foarte multe școli dezastru ce nu au obținut nici măcar medii de 6 la admitere.

Ce e de făcut?

Vă gândiți să vă mutați în Ilfov sau la periferia Bucureștiului pentru că locuințele sunt mai ieftine? Luați în calcul că veți deveni șoferi pentru copii.

Dacă în 30 de ani autoritățile nu au construit școli, nu vă așteptați să o facă acum.

Cel mai probabil va trebui să vă ”descurcați” și veți ajunge să înscrieți copiii la o școală din București, folosind metodele deja consacrate. Veți sta zilnic o oră în trafic pe drumul către școală, timp pierdut atât pentru voi cât și pentru copii, mai ales că acest timp este răpit din cel destinat somnului. Veți pierde tot pe atâta timp ca să-i luați de la ore. Voi și alte sute de părinți aflați în aceeași situație veți sta în coada în trafic pe străduțe ce nu au fost proiectate pentru traficul actual.

Transportul în comun nu e o soluție. Cu mici excepții localitățile din Ilfov sunt deservite de linii preorășenești, cu autobuze vechi și cu o cadență mare între curse. Și chiar dacă alegeți transportul în comun, tot va trebui să însoțiți copii, mai ales în clasele primare.

Adăugați și timpul necesar pentru a duce copii la meditații și alte activități, și veți vedea că pe termen lung economiile făcute cu achiziționarea unei locuințe mai ieftine se duc pe costurile suplimentare legate de accesul la educație.

Una peste alta, tot blocul comunist din București e cea mai bună soluție pentru accesul facil la infrastructura școlară. Rămâne totuși de dat o privire la http://www.ismb.ro/circumscriptii_scolare/circumscriptii.php pentru a vedea la ce școală e alocat un anume bloc, de preferință înainte de a lua decizia de a cumpăra acolo.

Și atunci, cum rămâne cu acea prognoză care dă o creștere uriașă de populație în Ilfov concomitent cu scăderea de populație din București?

Școli private

Articolul acesta nu ar fi fost complet dacă nu scriam un pic și despre școlile private. Așadar, am creat o altă hartă pe care am pus toate școlile private pe care le-am găsit pe listele inspectoratelor școlare. Am folosit o schema de culori similară cu cea de la harta școlilor de stat:

  • albastru pentru școlile primare
  • violet pentru școlile gimnaziale ce nu se regăsesc în topul admitereliceu.ro.
  • verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la examenul de capacitate
  • galben pentru unități de învățământ cu media la examenul de capacitate cuprinsă între 8.01 și 9
  • portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
  • roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
  • roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”. Există o singură școală privată din categoria asta, undeva în Ferentari.

Deloc surprinzător, rețeaua de școli private din Ilfov se concentrează în special în comunele bogate cum este cazul Voluntari, Pipera și Corbeanca.

Foarte multe unități private oferă doar învățământ primar. Pot fi o soluție până mai cresc copii, dar nu există niciun fel de date privind performanța oferită.

În ceea ce privește școlile private ce oferă și învățământ gimnazial, doar o parte din acestea sunt prezente în top. Este interesant în schimb că aceste școli au obținut la admiterea la liceu rezultate foarte bune, cu note de multe ori peste 8 și chiar peste 9.

Găsim și școli care nu sunt prezente în clasament, probabil pentru că sunt mai noi și nu au dus până la capăt nicio generație de elevi.

Update: Septembrie 2022

Abia acum mi-am făcut un pic de timp și am actualizat hărțile cu rezultatele din 2022. Pentru cei interesați de versiunea veche, am lăsat aici link-uri către hărțile cu rezultatele școlilor de stat și cele private din 2021.

Toată evoluția arată o ”nivelare în sus” a rezultatelor școlare, cu medii mai mari decât în 2021. Asta după pandemie, când știm cu toții câtă școală s-a făcut. Toată treaba asta mi se pare o încercare de a ne fura căciula singuri. În plus notele mari creează probleme la departajarea elevilor, se poate ajunge să pierzi locul la un liceu bun pentru una sau două sutimi.

Sunt mult prea multe schimbări între școli pentru a le lua pe fiecare separat, așa că le-am grupat după cum urmează:

București

  • Două școli private intră direct în clasament pe ”verde”
  • O altă școală privată intră pe ”portocaliu”

Schimbări în rău

  • Două școli decad de pe ”verde” pe ”galben”
  • Trei școli coboară în clasament de pe ”galben” pe ”portocaliu”
  • Alte șase școli au trecut de la ”portocaliu” la ”roșu”
  • Două școli cad masiv în clasament din ”portocaliu” la ”roșu închis”
  • O școală trece de la ”roșu” la ”roșu închis”
  • Două școli private nu au avut niciun candidat la evaluarea națională

Schimbări în bine

  • Cinci școli trec de la ”galben” la ”verde”
  • Nu mai puțin de 24 de școli au evoluat de la ”portocaliu” la ”galben”
  • Alte 22 de școli au trecut de la ”roșu” la ”portocaliu”
  • Își depășesc condiția de ”Doamne-ferește” șapte școli care trec de la ”roșu închis” la ”roșu”

Ilfov

Și aici se schimbă multe în clasament, per total performanțele sunt mai bune decât în 2021

  • Două școli private intră pentru prima dată în clasament, una pe ”portocaliu” și una pe ”roșu”
  • Două școli de stat intră pentru prima dată în clasament, una pe ”roșu” și una pe ”roșu închis”

Schimbări în rău

  • O școală privată trece de la ”verde” la ”galben”
  • O altă școală privată decade de la ”galben” la ”portocaliu”
  • Trei școli trec de la ”portocaliu” la ”roșu”

Schimbări în bine

  • Un număr de 16 școli evoluează de la ”roșu” la ”portocaliu”
  • O scoală face un salt uriaș de la ”roșu închis” la ”portocaliu”
  • Alte opt școli au trecut de la ”roșu” la ”portocaliu”

Photo by Ivan Aleksic on Unsplash

You may also like

2 comentarii

Vlad iunie 4, 2022 - 2:00 pm

Foarte util acest articol! Sper totusi sa se trezeasca lumea si sa voteze alte autoritati. Cum se poate in Otopeni de ex sa fie acelasi primar de nu stiu cati ani, si sa nu construiasca nimic, cu atatia bani cati sunt in Otopeni

Răspunde
Aurelian septembrie 3, 2022 - 11:21 am

Între timp, cei de la educație au decis să elimine notele obținute în școală de la calculul mediei de la examenul de capacitate. Nu pot să spun că e greșit, acea medie ajuta copii de primari și șefi de post să aibă o medie mai mare, dar cred că se putea ceva mai mult. Ca de obicei, mișcăm știința în lateral, cum spunea un banc comunist.

Răspunde

Lasă un comentariu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy